Nu imi plang de mila , imi povestesc doar viata . Asa cum e . Nu am tot ce-mi doresc ca o printesa Disney , nu traiesc intr-un palat de cristal si nu cred ca ma voi casatori cu primul meu iubit dar viata mea e reala fara minciuni , fara exagerari .
Si inca ma gandesc ca daca intr-o zi ne vom intalni si imi vei spune buna nu stiu cum voi reactiona . Poate ma voi uita urat cum fac eu deobic apoi poate iti voi zambi . Nu stiu . Oricum acest lucru nu se va intampla niciodata .
,,A venit toamna acopera-mi inima cu ceva
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta .
Ma tem ca n-am sa te mai vad uneori
ca or sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori ,
ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain ,
si el o sa te inchida cu o frunza de pelin ,,
Emotie de toamna - Nichita Stanescu
Foarte bine scris...te pricepi:). Ar trebui sa scrii o carte:)
RăspundețiȘtergere